Plantarea lămâiului în apartament are tradiție în multe localități din țara noastră, acesta fiind folosit în scop decorativ sau pentru fructe sale. Datorită conținutului ridicat de vitamina C (68-76 mg%) și acid citric (3,8 – 7,0 %), lămâile au un rol deosebit în alimentația omului, în prevenirea și tratarea unor boli, deci este un atu să crești un lămâi la tine acasă. Cresterea lamaiului in apartament nu este un proces destul de dificil, însă trebuie să îți placă să faci acest lucru, să fii un iubitor al plantelor.

În apartament, lămâiul crește ca și tufă (arbust) și se cultivă în vase cu amestec de pământ. În cursul unui an, lăstarii au 2-3 valuri de creștere.Frunzele servesc și ca organe de depozitare a substanțelor de rezervă. Dacă din anumite motive frunzele cad, planta formează alți lăstari cu frunze, dar în anulurmător nu va rodi. Frunzele trăiesc 2-3 ani și se reînnoiesc treptat, lămâiul fiind o plantă veșnic verde. Pe același lămâi se pot găsi flori și fructe de diferite grade de dezvoltare, inclusiv fructe coapte. Florile de lămâi sunt hermafrodite – ele apar pe ramurile anuale, foarte rar pe lăstari, câte unsa sau mai multe la subsuoara frunzelor, pe tot parcursul anului, dar perioada principală de înflorire se înregistrează primăvara, odată cu primul val de creștere al lăstarilor.

Lămâii altoiți încep să rodească la vârsta de 3-5 ani în timp ce lămâii ieșiți din sămânță la 8-10 ani. În primul an de rod pe un lămâi se lasă 2-3 fructe, în anul 2 se lasă 5-8 fructe, în anul al treilea se lasa 10-15 , in anul patru 20-25 si asa mai departe.

Cresterea lamaiului in apartament

Lămâiul are nevoie de multă căldură . El este foarte sensibil la temperaturi scăzute – între -1,2 grade și -2,5 grade îi digeră fructele, la -3 grade, -4 grade pierde frunzele și lăstarii, iar sub -7 grade până la -9 grad este distrusă toată partea aeriană a lămâiului.

Cerințele față de lumină variază cu fenofaza și temperatura aerului din apartament. La 4-7 grade celsius procesele vitale din plantă sunt extrem de reduse , aceasta putând suporta întunericul 3-4 luni. Pe această particularitate se bazează păstrarea la întuneric a lămâiului pe timp de iarnă, în cameră sau în pivniță. În adăpost, temperatura să nu scadă sub zer0 grade. Lămțiul nu suportă razele solare direct deoarece îi produc perturbări în schimbul nutritiv.

Deși se poate înmulți și prin semințe, rezultatele cele mai bune sunt obținute prin altoirea în oculație, făcută în luna mai. Ca portaltoi se folosesc puieți de lămâi.

În perioada de creștere, lămâiul trebuie transplantat, la intervale de 1-2 ani cu tot cu pământul din jurul lui, în ghivece de pământ ars, nesmălțuite (cu fundul prevăzut cu orificii) din ce în ce mai mari. După intrarea pe rod, transplantarea este neceară odată la 3-4 ani. La vârsta de 10-12 ani, lămâii se trec în vase mari de lemn cu fundul perforat, cu diametrul de 50-60 cm la partea superioară unde rămân definitiv, împrospătându-se perioadic numai stratul periferic de pământ. Pământul din vas se dorește a fi un amestec de mraniță, pământ de grădină și nisip în părți egale. Transplantarea se recomandă în general primăvară, înainte de reactivarea vegetației.

Tulpina plăntuțelor altoite, la vârsta de 1 an se scurtează la 30-40 cm. Din lăstarii ce apar după această intervenție, se aleg 3-4 situați spre vârf și bine dezvoltați și restul se suprimă. Când lăstarii păstrați au lungimea de 25-30 cm li se ciupește vârful pentru a se ramifica. Această operație se repetă încă 2-3 ani, de 2 ori pe vară, până ce se obțin ramificații de ordinul 4-6. Numai după apariția acestor ramificații, lămâiul începe să rodească.

Dacă lămâiul înflorește și leagă prea mult, atunci din fiecare 2-3 ramuri anuale, una se scurtează cu 1/3 în momentul apariției bobocilor, provocând apariția de noi lăstari care vor rodi anul următor.

sursa: blog.jorjette.ro