Nu vă grăbiți să cumpărați primul cort pe care-l vedeți în magazin! Știu că tentația e mare, abia așteptați să vă luați cort, dar vă rog, nu vă grăbiți! E valabil de altfel pentru orice piesă de echipament – întâi informați-vă, faceți comparații, aflați ce este cel mai potrivit vouă. Nu există “cel mai bun cort”, dar poate exista “cel mai potrivit cort pentru ce am eu nevoie”. E vorba de o investiție pe termen lung, nu o faceți la nimereală!

De luat în seamă un lucru foarte important: prima noapte dormită în cort nu trebuie să fie neapărat dormită în cortul personal! Și nici pe munte. Nu trebuie să ai neapărat cortul tău ca să dormi în cort! Merită sa iei un cort după ce realizezi că într-adevăr îți place și vrei să mergi mai mult cu cortul.

Nu rămâne nimeni să doarmă sub stele dacă nu vrea – și în felul ăsta poți învăța mai bine ce înseamnă o excursie cu dormit la cort, de ce ai nevoie, ce feluri de cort există. Înveți experimentând, dar fără să trebuiască să faci alegeri greșite pentru că te-ai grăbit să iei cort, deși nu știai despre el mare lucru.

Câteva aspecte de care trebuie ținut cont atunci când alegem cortul: unde îl vom folosi (la mare, lângă mașină, în grădină – sau și pe munte?). Care este rezistența cortului la ploaie și la vânt. Ce greutate are, câte persoane pot încăpea în el.

Spațiul pentru bagaje (veranda/absida) este important și el – o absidă mai mare permite depozitarea fără probleme a rucsacurilor, pe când într-una mai mică pot sta doar bocancii. Numărul intrărilor e un alt aspect de luat în seamă – două intrări oferă o mai bună libertate de mișcare, astfel încât să nu trebuiască să deranjezi persoana de lângă tine pentru a ieși din cort.

Te întrebi poate de ce ar vrea cineva un cort cu o singură intrare, sau cu un spațiu de depozitare mai mic, dacă acestea sunt totuși niște dezavantaje? Ei bine, orice dezavantaj are și avantajele lui. În cazul ăsta, un spațiu mai mare înseamnă o greutate mai mare (cortul este mai greu). Ideea este să găsești combinația potrivită ție, potrivită nevoilor tale.

Faci ture mai ușoare, mai mult pe la poale, sau stai în același loc mai multe zile (deci nu cari prea mult rucsacul în spate), atunci un cort mai spațios ar putea fi potrivit.

Dacă faci (nu e de ajuns să vrei să faci, e important chiar să faci!) ture mai grele, de mai multe zile, cu trasee mai lungi, chiar și în munți mai înalți (Făgăraș de exemplu), atunci un cort mai mic, mai ușor, cu o rezistența mai mare la vânt poate fi o soluție bună.

Rezistența la vânt e dată atât de forma cortului, de numărul (mai mare) de bețe, cât și de înălțimea lui (mai redusă) sau de numărul (mai mare) de puncte de ancorare. Contează însă foarte mult și cum îl montăm. Nu strică să fim atenți la direcția din care bate vântul (care oricum se poate schimba).

Ideal ar fi să așezăm cortul astfel încât să „taie” vântul mai ușor, să nu opună prea multă rezistență vântului. De exemplu cu unul din colțuri spre vânt – să fie ca botul unui vapor care taie valurile. Dacă așezi cortul cu partea cea mai lată spre vânt, atunci vântul va sufla în el mai cu putere – va fi ca pânza unei bărci cu pânze. Util dacă vreți să vă deplasați pe creste stând în cort. Panourile laterale au de obicei suprafața cea mai mare – acestea nu ar trebui așezate astfel încât să opună rezistență vântului.

La un cort mic, de o persoană, vântul nu ar trebui să reprezinte o problemă, dar la corturile mai mari trebuie acordată atenție mai multă locului și modului în care îl așezăm.

Diferă și forma – unele au formă piramidală (cu bețele în X), altele au o formă de tunel – cu avantaje și dezavantaje (spatiu, rezistenta la vant etc). Unele au o singură folie, fiind astfel mai ușoare – dar mai predispuse să facă pe interior condens. Altele au două folii – una interioară, din plasă sau alt material – utilă și ca să țină țânțarii la distanță și o folie de ploaie, cea exterioară.